REVISTA ANIVERSARĂ
dedicată împlinirii a 5 ani de activitate a
Ansamblului Artistic Profesionist „Constantin Arvinte” al Consiliului Județean Iași

CRONICA PRIMILOR 5 ANI DE ACTIVITATE
(2018-2023)

Ansamblul Artistic Profesionist „Constantin Arvinte” al Consiliului Judeţean Iaşi a fost înfiinţat în anul 2017 ca instituţie publică de spectacole, cu personalitate juridică, de interes judeţean.
Având în vedere faptul că în ţară există multe astfel de instituţii cu o vechime mai mare de jumătate de veac, apariţia instituţiei noastre este una salutară, umplând un gol instituţional şi răspunzând, aşa cum s-a dovedit ulterior, unor aşteptări întemeiate ale marelui public.
În acest context, reamintim că ideea înfiinţării, la Iaşi, a unei instituţii profesioniste de folclor este mai veche, existând chiar demersuri concrete în acest sens. La 10 ani după desfiinţarea Orchestrei „Doina Moldovei” – fapt care s-a întâmplat, din păcate, la începutul anilor ’90 –, mai mulţi artişti ieşeni, dintre care cel mai implicat a fost solistul vocal Ştefan Pintilie, au iniţiat discuţii cu reprezentaţii Consiliului Judeţean Iaşi în scopul reînfiinţării acestei entităţi emblematice pentru folclorul ieşean şi românesc.
Într-o primă fază, demersul a avut succes, Consiliul Judeţean Iaşi emiţând la 22 mai 2004 Hotărârea nr. 66 în care, la art. 1, se stipula faptul că se „aprobă reînfiinţarea Ansamblului Folcloric «Doina Moldovei», instituţie culturală de interes judeţean, aflată în subordinea Consiliului Judeţean Iaşi”. Însă, din motive pe care nu le cunoaştem, această hotărâre a Consiliului Judeţean nu a fost pusă niciodată în aplicare.

După 13 ani de la acest eşec, demersurile au fost reluate şi, în anul 2017, graţie unor eforturi conjugate – profesionale, economice şi politice –, a luat fiinţă Ansamblul Artistic Profesionist „Constantin Arvinte” într-o formă asemănătoare cu cea de astăzi.
La data înfiinţării, ansamblul nu a avut acest nume. În „certificatul său de naştere” – Hotărârea Consiliului Judeţean Iaşi nr. 310 din 31 august 2017 – numele instituţiei era Ansamblul Folcloric al Judeţului Iaşi. Acest nume a fost purtat mai bine de un an, fiind schimbat prin Hotărârea Consiliului Judeţean Iaşi nr. 382 din 21 noiembrie 2018, apărută cu doar câteva zile înaintea spectacolului care marca debutul artistic al ansamblului – 30 noiembrie 2018, de sărbătoarea Sfântului Apostol Andrei.
Pentru că ansamblul trebuia să aibă un nume, la propunerea domnului consilier judeţean Constantin Şerban, Consiliul Judeţean Iaşi a decis ca ansamblul să poarte numele maestrului Constantin Arvinte (1926-2021), renumit compozitor, folclorist şi dirijor născut în comuna ieşeană Voineşti, personalitate artistică având şi o experienţă îndelungată în coordonarea şi conducerea unor cunoscute ansambluri de la Bucureşti, precum „Ciocârlia” şi „Rapsodia Română”.

În noua lui configuraţie, ansamblul şi-a asumat încă de la început misiunea de a oferi publi-cului larg şi mediului educaţional creaţii cu specific folcloric realizate la un înalt standard de calitate artistică şi educaţională, valorificând cu prioritate folclorul muzical şi coregrafic din spaţiul ieşean. Am considerat că acest demers este un mijloc prin care se poate creşte interesul diverselor grupuri ţintă faţă de folclorul românesc şi totodată, un mijloc de promovare la nivel naţional, în manieră profesionistă, a valorilor folclorice sedimentate în viaţa socială şi culturală a comunităţilor care trăiesc în judeţul Iaşi.
Pornind de la aceste considerente, activitatea instituţiei în perioada 2018-2023 s-a desfăşurat pe trei direcţii majore: cultural-artistică, educaţională şi de cercetare-valorificare a folclorului muzical-coregrafic. Fiecare dintre aceste direcţii sau componente a făcut obiectul câte unui program separat, alcătuit la rândul său din mai multe proiecte, fiecare proiect fiind implementat prin evenimente distincte sub forma spectacolelor, festivalurilor, acţiunilor cu specific educaţional or a acţiunilor de cercetare şi valorificare scenică sau educaţională a elementelor de folclor coregrafic şi muzical românesc şi al minorităţilor etnice.

Componenta cultural-artistică a fost pusă în practică prin Programul I, intitulat „Timpul sacru în viaţa comunităţii”. Acest program avut ca obiectiv general valorificarea tradiţiilor populare din Moldova asociate sărbătorilor tradiţionale de peste an şi a celor legate de ciclul vieţii prin intermediul creaţiei scenice de factură folclorică.
Toate spectacolele din programul „Timpul sacru în viaţa comunităţii” au fost realizate cu participarea directă a orchestrei, dansatorilor şi soliştilor vocali ai instituţiei, precum şi cu sprijinul unor colaboratori. Amintim aici nume mari ale folclorului muzical românesc, care în toţi aceşti ani au colaborat cu noi: Mioara Velicu, Laura Lavric, Veta Biriş, Ion Paladi, Mihai Ciobanu (Republica Moldova), Niculina Stoican, Gheorghe Turda, Matilda Pascal Cojocăriţa, Ionuţ Dolănescu, Ştefan Pintilie, Maria Murgoci, Marius Ciprian Pop, Constantin Enceanu, Mariana Ionescu Căpitănescu, Liliana Laichici, Sorin Filip şi mulţi alţii.
Spectacolele s-au desfăşurat atât în oraşe, cât şi în localităţi rurale din judeţul Iaşi. Locaţiile au fost, de cele mai multe ori, la interior, în săli de spectacole închiriate, dar şi la exterior, pe scene amplasate în aer liber.

În perioada pandemiei de coronavirus, din cauza restricţiilor impuse, activităţile acestui program s-au organizat şi desfăşurat în sala de dans a instituţiei, fiind difuzate online pe pagina de Facebook a ansamblului.
În acest program s-a încadrat şi spectacolul de debut al Ansamblului Artistic Profesionist „Constantin Arvinte” organizat pe 30 noiembrie 2018. Acel spectacol are o semnificaţie aparte pentru noi. Atunci instituţia a anunţat public, pentru prima oară, numele pe care îl va purta şi, mai mult decât atât, acel spectacol s-a desfăşurat în prezenţa maestrului Constantin Arvinte. La evenimentul organizat la Teatrul „Luceafărul” din Iaşi, maestrul Arvinte a urcat pe scenă şi a exprimat public susţinerea şi încrederea pe care o acordă ansamblului care îi poartă numele.

Componenta educaţională aferentă Programului II, intitulat „Folclorul – resursă pentru educaţie”, a avut ca obiectiv general valorificarea potenţialului educaţional şi creativ al folclorului muzical-coregrafic.
Programul a fost alcătuit din patru mari şi complexe proiecte prin intermediul cărora au fost vizate cu prioritate finalităţi educaţionale specifice învăţământului preuniversitar, orientate pe patru dimensiuni complementare în cadrul unui demers artistic: (1) atragerea şi implicarea elevilor în activităţi cu tematică folclorică, (2) facilitarea procesului de cunoaştere şi recunoaştere a valorilor culturale şi educaţionale existente la nivelul folclorului muzical şi coregrafic, (3) formarea şi dezvoltarea abilităţilor specifice interpretării scenice a folclorului muzical, respectiv a folclorului coregrafic, şi, în sfârşit, (4) stimularea creativităţii artistice în domeniul muzicii şi dansului folcloric.

Componenta de cercetare-valorificare a folclorului muzical-coregrafic a fost convertită în Programul III, intitulat „Puterea moştenirii”, care a avut ca obiectiv general revigorarea cercetării şi valorificării folclorului muzical-coregrafic existent în spaţiul românesc situat dincoace şi dincolo de Prut.
Programul a fost alcătuit din trei proiecte, Specificul jocului popular românesc, Interculturalitate în spaţiul folcloric ieşean şi Festivaluri, cunoscând în toată această perioadă modificări semnificative aprobate la nivelul Consiliului Judeţean Iaşi.

Proiectul Specificul jocului popular românesc a fost gândit în scopul realizării unei baze de date care să faciliteze elaborarea Atlasului dansului folcloric moldovenesc. Dintre activităţile proiectate amintim: culegeri de teren în comunităţi şi vetre folclorice de referinţă din spaţiul folcloric al Moldovei istorice, analiza şi selectarea materialului cules, realizarea unei baze de date cu elementele de folclor muzical şi coregrafic.
Din acest proiect a fost parcursă, în anii 2018-2019, doar etapa de elaborare şi testare a instrumentelor necesare desfăşurării culegerilor în teren (chestionare şi ghiduri de interviu). Declanşarea pandemiei de coronavirus la începutul anului 2020, cu restricţiile impuse de aceasta, precum şi izbucnirea războiului din Ucraina au făcut practic imposibilă aplicarea coerentă a acestor instrumente în perioada 2020-2023. În aceste condiţii, ne propunem ca instrumentele constituite să fie, într-o primă etapă, actualizate, adaptate şi perfecţionate, urmând a fi aplicate într-un proiect nou în perioada 2023-2028.

Proiectul 2, Interculturalitate în spaţiul folcloric ieşean, a avut drept ţintă promovarea dimensiunii interculturale a folclorului specific zonei Iaşi. Dintre activităţile vizate amintim organizarea unei serii de manifestări cu specific interetnic şi intercultural, cu durată de 3 zile, alcătuită din întâlniri de lucru, mese rotunde şi spectacole de folclor cu specific românesc şi al minorităţilor etnice care locuiesc în judeţul Iaşi, organizarea spectacolului „Confluenţe” în parteneriat cu Asociaţia Italienilor din România – RO.AS.IT., precum şi susţinerea în 2023 a două spectacole în Belgia, unul la Consulatul Român din Bruxelles şi altul în cadrul comunităţii de români din localitatea Roselare.

Proiectul 3, Festivaluri, şi-a propus promovarea la nivel naţional a valorilor culturale specifice folclorului muzical-coregrafic din zona Iaşi. S-a început în anul 2019 cu un singur eveniment major, anume Festivalul Naţional de Folclor „Constantin Arvinte”.

Acest festival reprezintă, la ora actuală, evenimentul cu cel mai mare impact la publicul spectator şi telespectator pe care îl organizează instituţia noastră. Festivalul de la Iaşi se adresează doar entităţilor artistice profesioniste din România – ansambluri folclorice, orchestre folclorice, coruri şi grupuri corale – selectate de ansamblul nostru pe baza unor criterii care asigură evenimentului un nivel ridicat de calitate artistică şi impact crescut la nivelul grupurilor ţintă. Festivalul a parcurs deja 4 ediţii la care au participat 14 dintre cele mai cunoscute ansambluri folclorice profesioniste din ţară.
Tot în cadrul proiectului 3, începând cu anul 2022, am demarat o componentă specială, numită Festivaluri judeţene cu deschidere regională. Aceasta vizează valorificarea scenică a potenţialului creativ existent la nivelul entităţilor folclorice care desfăşoară activităţi artistice în judeţul Iaşi. În acest context, am organizat deja 8 festivaluri judeţene – 4 în 2022 şi 4 anul acesta – în localităţi diferite din judeţul Iaşi. Localităţile au fost selectate astfel încât să ofere posibilitatea participării unor entităţi folclorice din judeţe învecinate care reprezintă subzone folclorice asemănătoare sub aspect stilistic.
Toate aceste programe şi proiecte concepute şi derulate în perioada 2018-2023 au vizat abordarea domeniului folclorului muzical-coregrafic din perspectiva valorificării elementelor sale de conţinut în trei contexte distincte, dar care se susţin reciproc în demersul comun de cunoaştere şi păstrare a tradiţiilor şi moştenirii culturale: reprezentarea scenică, valorificarea educaţională şi cercetarea-conservarea folclorului muzical-coregrafic ca elemente ale patrimoniului cultural imaterial.

Aceste direcţii au fost alese întrucât justificau, întâi de toate, existenţa instituţiei noastre şi reflectau cel mai bine obiectivele stabilite în Regulamentul de organizare şi funcţionare, iar pe de altă parte ne-au permis desfăşurarea în paralel a procesului de înfiinţare a ansamblului ca instituţie de spectacole.
În acest proces, deloc simplu, şi prea puţin cunoscut (câte ansambluri folclorice profesioniste s-au înfiinţat după anul 1989?), am pornit de la ideea valorificării punctelor tari de care dispuneam în acel moment. Cred că aceste puncte forte se regăseau, la mo-mentul de început al întemeierii ansamblului, la nivelul pregătirii profesionale şi a experienţei scenice a membrilor corpului artistic – dirijor, instrumentişti, dansatori şi solişti vocali. Apoi socot că a contat mult şi experienţa pe care am dobândit-o ca dansator într-un ansamblu profesionist – Ansamblul Naţional „Transilvania” din Baia Mare (2003-2006), ca referent în cadrul Centrului Naţional pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Bucureşti (2007-2009) – instituţie care astăzi se regăseşte în structura Institutului Naţional al Patrimoniului – şi mai ales activitatea mea ca şi coregraf, cu o vechime în domeniu de 25 de ani, dintre care 17 ani la Ansamblul Folcloric „Doina Carpaţilor” al Casei de Cultură a Studenţilor Iaşi (2001-2018).
Calitatea de manager pe care am avut-o în toată această perioadă, din 11 iunie 2019 şi până în prezent, m-a ajutat să pun în valoare toate aceste „puncte tari”, adaptându-le permanent la contextele sociale, economice şi politice pe care le-a parcurs ansamblul ieşean în cei 5 ani de existenţă artistică.

Structurarea programelor şi a proiectelor a fost orientată pe direcţiile menţionate anterior întrucât s-a urmărit obţinerea, cu prioritate, a trei categorii de rezultate: afirmarea ansamblului ca instituţie de spectacole şi concerte cu activitate continuă şi coerentă, implicarea instituţiei nou create în demersul de satisfacere a nevoii educaţionale de cunoaştere a tradiţiilor şi moştenirii culturale (nevoie care se manifestă constant mai ales în mediul educaţional românesc) şi, nu în ultimul rând, susţinerea demersului de păstrare şi promovare a tradiţiilor folclorice româneşti prin activităţi specifice de valorificare scenică a folclorului muzical-coregrafic.

Dintre participările ansamblului nostru la festivaluri de anvergură organizate în România, amintim următoarele: Festivalul Naţional de Folclor „Ioan Macrea” – Sibiu (ediţiile 2019, 2020, 2021, 2022 şi 2023), Festivalul Internaţional de Folclor „Hora din străbuni” – Vaslui (ediţia 2022), Festivalul Naţional de Coregrafie şi Folclor „Petre Vlase” – Bacău (ediţia I, 2022), Festivalul Naţional de Folclor „Tradiţii la români” (ediţia 2022) şi Festivalul Inimilor (ediţia 2023) – ambele organizate la Timişoara.
De asemenea, ansamblul a susţinut spectacole în mai multe oraşe ale României, dintre care pomenim aici doar Constanţa, Brăila, Galaţi, Slobozia, Deva, Topliţa şi Otopeni. În total, în perioada 2018-2023, ansamblul a participat la 19 evenimente şi festivaluri naţionale de folclor, precum şi la 3 evenimente internaţionale, în Bulgaria (2021), Polonia (2022) şi Belgia (2023).

O concluzie parţială a activităţii noastre este aceea că prin rezultatele obţinute ca urmare a implementării programelor şi proiectelor din programul minimal şi prin numeroasele participări ale ansamblului, în calitate de invitat, la evenimente folclorice interne şi internaţionale de anvergură desfăşurate în această perioadă, Iaşul a reuşit să devină un centru important pe harta evenimentelor folclorice de nivel profesionist.
Relevant pentru scurta istorie a instituţiei este şi evoluţia structurii de personal, precum şi structura pe categorii a producţiilor artistice de tipul reprezentaţiilor scenice. Astfel, ne-am început activitate cu 33 de posturi aprobate de către forul tutelar, ajungând astăzi la un număr de 73, majoritatea fiind, aşa cum este şi firesc, de natură artistică (dansatori, instrumentişti, solişti vocali). Numărul total al reprezentaţiilor depăşeşte cifra 150, cele mai multe dintre acestea având loc, iarăşi firesc, în localităţi din judeţul Iaşi (78) şi în Municipiul Iaşi (46).

Un dezavantaj al activităţii noastre a fost generat de numărul redus al sălilor de spectacole din Municipiul Iaşi şi a spaţiilor inadecvate susţinerii de spectacole în aer liber. Să nu uităm şi de faptul că întreaga activitate a ansamblului se desfăşoară într-un context concurenţial foarte puternic, ceea ce, pe fond, nu este deloc rău, aspectul negativ fiind tendinţa de creştere, la nivelul publicului larg, a consumului producţiilor subculturale şi pseudoculturale asociate domeniului folcloric, producţii promovate agresiv din considerente exclusiv financiare de anumiţi operatori culturali.
Chiar şi în aceste condiţii, adesea improprii, ansamblul nostru a reuşit să-şi creeze în doar câţiva ani o imaginea bună la nivelul publicului şi a mass media. Ne bucură acest fapt cu atât mai mult cu cât numeroase articole din presa ieşeană de dinainte de 2017 care abordau tema unui ansamblu folcloric profesionist la Iaşi puneau la îndoială atât necesitatea şi utilitatea acestuia, cât şi potenţialul de exprimare artistică al resursei umane existentă la acea dată în oraşul şi judeţul Iaşi.

Un mare câştig al instituţiei noastre îl constituie crearea recentă, în 2022, a Ansamblului Folcloric de Copii şi Tineret „Florile Moldovei”, structură internă distinctă a Ansamblului Artistic Profesionist „Constantin Arvinte”, prin care ne propunem să asigurăm o parte din resursa umană viitoare a instituţiei.
Acest ansamblu, format din copii şi tineri pasionaţi de folclor şi tradiţii, are deja numeroase participări la evenimente şi festivaluri locale, regionale, naţionale şi chiar internaţionale. Astfel, a fost prezent la 10 evenimente regionale, naţionale şi unul internaţional (Bulgaria, în 2022), anul acesta câştigând Trofeul Festivalului-Concurs Internaţional de Folclor pentru Copii şi Tineret „Peştişorul de aur” de la Tulcea, eveniment de anvergură internaţională care în 2023 a ajuns la ediţia cu numărul 29.
Prin activitatea lui, Ansamblul „Florile Moldovei” îşi propune să atragă copiii şi tinerii în activităţi artistice, urmărind transmiterea valorilor culturale naţionale către generaţiile viitoare prin desfăşurarea de programe adecvate intereselor şi preocupărilor de petrecere a timpului liber ce au ca scop prioritar valorificarea tradiţiilor folclorice şi a obiceiurilor tradiţionale româneşti, precum şi ele ale minorităţilor etnice naţionale.
Am afirmat întotdeauna faptul că, pentru a funcţiona corect din perspectiva resursei umane cu profil artistic, un ansamblu folcloric profesionist este bine să se bazeze pe activitatea a cel puţin 5 ansambluri folclorice de amatori performante. În acest moment, în judeţul Iaşi nu există aceste 5 ansambluri, cel mult două putând fi considerate astfel. În aceste condiţii, pentru a asigura necesarul de personal artistic – instrumentişti, dansatori şi solişti vocali –, ansamblul nostru a avut mereu o uşă deschisă pentru acei tineri care şi-au dorit să colaboreze cu noi sau să devină angajaţi ai instituţiei noastre.

Suntem la ceas aniversar şi, în contextul celor prezentate, consider că trebuie aduse anumite mulţumiri. În acest sens, gândul nostru de recunoştinţă se îndreaptă către câteva instituţii şi câţiva oameni care ne-au fost mereu alături în toţi aceşti ani:
– Universitatea Naţională de Arte „George Enescu” din Iaşi, partenerul nostru strategic – cei mai mulţi dintre membrii orchestrei, dansatorii şi soliştii vocali fiind absolvenţi sau încă studenţi în domeniul muzicii sau ai artei coregrafice;
– Palatul Copiilor Iaşi, celălalt partener de nădejde, mulţi dintre membrii Ansamblului Folcloric de Copii şi Tineret „Florile Moldovei” activând şi în cadrul formaţiilor din cadrul acestei instituţii;
– ansamblurile folclorice din mai toate judeţele Moldovei (Iaşi, Botoşani, Suceava, Neamţ, Bacău, Vaslui şi Vrancea) în care s-au format dansatorii, instrumentiştii şi soliştii vocali ce au devenit membri ai ansamblului nostru;
– profesorii care coordonează cluburile muzicale în care se pregătesc soliştii vocali din cadrul Ansamblului Folcloric de Copii şi Tineret „Florile Moldovei”;
– instituţiile media care ne-au promovat în toţi aceşti ani.

De asemenea, aducem sincere mulţumiri Consiliului Judeţean Iaşi, conducerii acestuia, care a înţeles şi înţelege rostul pe care instituţia noastră îl are în viaţa socială şi culturală a judeţului Iaşi, care a susţinut, material şi financiar, ansamblul, de la înfiinţare şi până astăzi, într-o perioadă în care, în alte părţi ale ţării, se suspendă activitatea instituţiilor similare. Datorită Consiliului Judeţean Iaşi ansamblul nostru are astăzi un sediu în care îşi desfăşoară activitatea, dotări corespunzătoare, garderobe de costume populate, instrumente muzicale şi dotări tehnice aşa cum nu au multe ansambluri din România.
Nu în ultimul rând, se cuvine să aducem mulţumiri personalului compartimentelor de specialitate din cadrul Consiliului Judeţean Iaşi, fără sprijinul cărora Ansamblul Artistic Profesionist „Constantin Arvinte” nu s-ar fi putut înfiinţa şi nu ar fi putut funcţiona.

Astăzi, la aniversarea a 5 ani de activitate artistică, consider că sunt asigurate toate premisele pentru ca, în următorii ani – poate 5 sau chiar mai puţini – Ansamblul Artistic Profesionist „Constantin Arvinte” al Consiliului Judeţean Iaşi să devină o instituţie emblematică pentru Iaşul cultural, pentru spaţiul folcloric moldovenesc şi pentru folclorul muzical şi coregrafic românesc.
Trebuie să fim atenţi însă la două lucruri. În primul rând, să nu ne abatem de la misiunea noastră, de la rostul nostru, care ne obligă ca, prin pasiune şi muncă susţinute, să punem talentul nostru în slujba nevoii comunităţii de cunoaştere şi păstrare a tradiţiilor şi moştenirii culturale a neamului românesc. În al doilea rând, să nu uităm respectul pe care îl datorăm artiştilor care sunt sau celor care se vor forma în cadrul Ansamblului Artistic Profesionist „Constantin Arvinte”, dar să ne ferim pe cât posibil a sluji „cultului personalităţii”, un fenomen des întâlnit în societatea românească, chiar şi în lumea artistică.
Purtăm, ca instituţie, numele unei mari personalităţi a culturii româneşti, prea puţin cunoscută încă, Constantin Arvinte – compozitor, dirijor şi folclorist. Tocmai de aceea va trebui să muncim mult şi cu înţelepciune pentru ca rezultatele viitoare să asigure conţinut artistic pe măsura valorii numelui pe care îl poartă ansamblul nostru.

Petre ŞUŞU
Manager și Coregraf